sâmbătă, 9 octombrie 2010

CULESE DE LA ROMANI...sau CA LA NOI LA NIMENI!






Pacat de vicii


(Ceva cam lung, da' cre' ca destul de vioi.)
Sunt un vicios. Recunosc. E o greseala. Viciul, nu recunoasterea lui! Oare greseala recunoscuta e pe jumatate iertata?
Am un viciu: fumez. Nu am patima jocurilor de noroc. Ar fi un... nonsens: cum sa ai aceasta dambla acum, cu un venit de doar 234 lei lunar?! Poate sa joci jocuri de noroc pe... bete de chibrit!? Si nici asa.
Prima data am pus gura pe-o tigara pe la vreo 15-16 ani. Cum sa fac m-a-nvatat o vecina. O fata, o "gagica". "Ia colea, sa nu rada fetele de tine pe la vreun chef. Trage-un fum si zi: Ihiii, caii popii!" Nici azi nu stiu de care popa era vorba in enunt si nici ce cai avea. Stiu c-am ametit de-am cazut in cur. Ehe, da' vecina o premeditase: stateam langa o canapea, asa ca am cazut pe moale. Era pregatita si cu ciocolata si cu struguri dulci. Asa struguri buni nu mai mancasem din frageda pruncie, cand furam din viile CAP-ului!
Si m-am ales cu un viciu. Eram mare sportiv. Cea mai buna tanara speranta in atletism - mai ales alergarile de fond si semifond - in baschet, kaiac si tenis de masa. Cu putina vointa, si la volei si fotbal. Da' ce-nseamna "sa te nasti talent si sa mori speranta"?! S-au dus pe apa Dunarii performantele mele sportive!
Da' de fumat nu m-am lasat.
Ani de zile mai tarziu am fost internat intr-un spital pentru o intoxicatie - "toxinfectie alimentara acuta usoara". Era un ger... tot ca pe-acu'! Sticla cu apa de la capul patului de spital - pusa ca sa am cu ce lua pastilele la miezul noptii - s-a spart din prima seara. Eu am fost de vina, ca i-am pus si dopul si era si plina - apa a-nghetat bocna, s-a oprit in dop si a... spart sticla. Dupa asta, puneam apa doar in cana de metal si, cand trebuia sa iau medicamentele, o dezghetam pe resoul de langa noptiera. De infectie am scapat usor, da' ce febra am avuuut!?! 41 de grade Celsius! Asistentul de garda, dupa ce mi-a controlat temperatura a treia oara cu al treilea termometru, a lesinat. Mi-a povestit mai tarziu ca, in cadere, m-a auzit intreband/aiurand: "Da' recordu' cat e?"
Da' de fumat nu m-am lasat. Poate, daca intram in Guiness Book...
Cu o fosta iubita m-am certat - am terminat cumva amici - pentru ca m-a somat sa aleg: ori ea, ori tigara? Pai, cu tigara eram prieten de mai multi ani. Niciodata sa nu parasesti un prieten vechi pentru unul nou!
De fumat nu m-am lasat!
Am facut niste calcule, sumare. In mai bine de-un sfert de veac, la preturile de-acum, s-ar zice ca am ars cam un miliard de lei vechi! Hmm... Da' n-am gresit! Calculele. La piata de azi, asta-nseamna un apartament potrivit sau un autoturism chiar bun. N-am nici apartament si nici masina. Da' fumez!
Trebuie sa ma las! Nu trebuie, chiar ca ma las de fumat!
Da' cum e sa faci atatea eforturi ca sa fumezi? Sa renunti la atatea si chiar la atatia pentru fumat?! Sa faci atatea sacrificii! Sa iei un viciu de la 0, sa-l cresti, sa-l faci mare, sa-i serbezi majoratul... Sa-l faci cu facultate, cu master, poate-n curand si doctoratul... Ca se poarta! Dupa atatea, sa lasi viciul de izbeliste?

Spuneti si voi! Nu e pacat?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu